luni, 16 iulie 2012

Romanul adolescentului miop - Eliade

Mi se pare ca intarzii prea mult cu lecturiile mele, dar nu am ce face. Nu vreau sa ma grabesc (si sincer mi-e sila de aceasta artificialitate), nu vreau sa ma mutilez, sa ma departez de acea placere simpla a citirii unui roman.

Am decis sa nu-mi mai irosesc clipele libere cu carti mediocre, de calitate indoielnica, deci, inutile. Simt in mine acum o curiozitate adanca, vreau sa cuprind toate paginile roase, ingalbenite de vreme din biblioteca, vreau sa stiu, sa cunosc tot.

Am citit Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade. Ma simt norocoasa pentru ca am apucat sa citesc asta, acum, cand anumite sentimente de-ale mele se aseama, desi nu precis, ci mai degraba vag, cu cele ale autorului. Caci este vorba de un adolescent care incearca sa scrie un roman. Despre ce poate scrie un baiat la 15 ani, daca nu despre propria sa viata? Astfel se naste romanul adolescetului miop, romanul care refuza sa se scrie, caci naratorul este nesigur si trece repede de la un subiect la altul.

Nu va spun mai multe, v-ar strica placerea descoperirii individuale a personalitatii naratorului. Atat va zic: e frumos, placut vederii. Pe alocuri sentimental, melancolic, iar in alte momente, plin de energie, furios, patimas etc. Va recomand editia de la Adevarul, cuprinde, pe langa romanul propiu-zis, si numeroase critici literare.

2 comentarii:

  1. N-am apucat sa citesc in intregime romanul, dar atat cat am citit, m-a convins sa scriu si eu o carte despre propria mea viata. Va fi gata in 2090 :))

    RăspundețiȘtergere