Dragostea Florii-de-Bujor

Dragostea Florii-de-Bujor de Lisa See,
editura rao, 335 pagini,
pret aprox. 35 RON.

Floare-de-bujor este o fata de saisprezece ani. Conform traditiei, picioarele sale sunt legate, sotul, deasemenea, ales. Tatal sau, un om foarte bogat, organizeaza o reprezentatie de opera clasica. Totusi, aceasa reprezentatie inseamna o incalcare a regulilor, intrucat majoritatea femeilor nu au voie sa iasa din casa, iar fetele nemaritate sa vada alti barbati, vor vedea spectacolul din spatele unui paravan. La acest eveniment ce dureaza trei zile, Floare-de-Bujor ajunge sa se indragosteasca de un tanar poet. Riscandu-si reputatia, se intalneste cu el in secret, in timpul reprezentatiilor. Din cauza ca ziua nuntii se apropie, ea se sperie de o casatorie cu un om pe care nu il cunoaste si de care ii e teama sa nu fie de doua ori cat ea la varsta, ori sa fie hidos si crud. Viseaza cu ochii deschisi la tanarul pe care-l intalnise, ajunge sa nu mai manance, nu asculta sfatul doctoriilor, iar vracii nu mai au cu ce o ajuta, spre disperarea parintiilor.

Actiunea are loc in China secolului 17. Spre deosebire de Floare-de-Zapada si evantaiul secret, accentul nu cade pe legarea picioarelor, ori pe viata obisnuita a unei femei, ci pe credinta religioasa care se aplica exact ca-n scrieri chiar si dupa moarte. Astfel, dupa moartea sa, Floare-de-Bujor, trecand de impartirea sufletului in trei, ajunge sa supravegheze lumea sa, sub forma unui spirit. S-ar putea ca, din acest punct de vedere, sa vi se pare un roman exagerat, insa nu este deloc penibil, pentru ca e scris de Lisa See.

Mai intai de toate, vreau sa spun ca Lisa See este unul dintre cei mai nemilosi scriitori. Iti afiseaza iluzii, te fac sa te indragostesti de fiecare cuvant, ca apoi sa ti le smulga fara mila, dezvaluind un viitor crunt. Din acest curaj, Lisa See este una dintre cele mai bune scriitorare pe care le-am citit, din frumusetea lecturii ilustrata intr-un mod dureros, dar care reuseste sa te tina legat timp de o zi intreaga. Pornind de la Floare-de-Zapada si evantaiul secret reuseste sa scrie carti ce au propiul izvor de originalitate, legandu-se cu maiestrie de posibilele povesti din China. In general, subiectul abordat de autoarea romanului sunt dragostea, femeia in spatiul chinezesc si lista continua.

Precum sfintenia care nu poate fi atinsa decat prin bunatate, ci are nevoie si de traire, de sacrificiu; precum dragostea care nu poate fi considerata mare decat atunci cand aduce suferinta, asa sunt si personajele create de Lisa See. Sunt inspirationale; stilul simplu, cuvinte mici, ajung sa redea intr-o perfecta armonie sufletul eroinei care la o varsta atat de frageda trece prin intamplari care ajung sa o maturizeze. Personajele sale au nevoie de tragedie, de dragoste si de dorinta, poate si de incapatanare dar neaparat de suferinta pentru a-si atinge locul bineritat, in inima si memoria cititorului.

Este o carte care-ti poate inmuia usor sufletul, mai ales, acum, in apropierea Craciunului, cand o nevoie ciudata de a plange si a ma bucura simultan a aparut.

Cred ca nu mai trebuie mentionat ca o recomand, oricand si oricui, romanele sale nu au varsta. Singurul lucru de care-mi pare rau este ca imaginea de pe coperta, precum si acel gri folosit la umbre, imitatia texturii unei foi pentru pictura, nu este deloc avantajoasa. Cred ca si de aici (desi imi este rusine sa spun) porneste faptul ca m-am indoit de calitatea acestei povesti.

Din lectura Lisa See urmeaza Fetele din Shanghai.